Şoc! Peştele viu din Cora mişcă

Vânzătoarea bătea cu latul cuţitului într-un crap decedat de pe tarabă, să convingă privitorul că ar fi viu. Aşa cum dădeau naziştii cu piciorul în împuşcaţi să se convingă că nu mai sunt vii.

-Nu, doamnă, eu vreau din ăla viu, din acvariu.

Vânzătoarea apucă scula cu care se pescuieşte de obicei în apele line ale hipermarketurilor, un fel de plasă de prins fluturi. Îşi suflecă mânecile:

-Care să fie?

-Uitaţi, ăla din colţ

-Ăsta?

– Nuu! Ăla de-acolo care dă din gură

-Toti dau din gură, zice opărită şi-şi bagă undiţa în acvariu

Îmi teleghidez arătătorul pe sub nasurile celorlalţi clienţi:

-Aşa, nici ăla, nuuuu, mai în stânga, aşa , vă duceţi bine, da-da-da, dincolo, în spate, nu-nu, nu ăla,ălălalt…aaaaşa, bun ăla.

Doamna vâră monstrul în două sacoşe şi îl pune pe cântar. Peştele ţâşti! să se arunce în gol. Să  se sinucidă aruncându-se pe podea, de la înălţimea cântarului. Vânzătoarea, ageră, îl prinde. Îl aşează din nou. Peştele…zbârrr pe-o dugheana (pardon, e din alt film). Peştele zbang pe jos

-Păi, ce faceţi, doamnă,mi-l omorâţi?

Femeia mă măsoară din priviri. Încap sau nu încap în acvariu, în locul crapului?

Mi-am luat peştele cântărit, şi du-te nene la casă. Dar el, peştele, nu s-a mai plimbat niciodată cu căruciorul de cumpărăuri şi nu-i place. Se zbate ca prostul.

Ajung la casă. Aici începe comedia.

Pun eu tăbliţa aia cu “următorul client” şi dau să îl aşez pe domnul Crap pe banda mişcătoare. Crapul ţâşti din nou, să răstoarne raftul cu prezervative şi gume şi baterii. Mor de ruşine. La ce client s-a mai pomenit să-i sară cumpărăturile-n tavan ca iepurii. Aşa că în gândul meu am început a grăi:

“Şşşşşş cu tata,măi Peşti, nu fi obraznic. Vrei să ne facem de ruşine la doamna vânzătoare? Vrei să râdă de noi? Dacă mai faci aşa, o să cheme Poliţia. Pe Bau-bau. Hai că te duce tăticu acuşa acasă. Te pune la cuptoraş în acelaşi loc cu ardeiaşul şi cu usturoiul, şi cu ceapa si te lasa la foc mic, să nu te ardă”

Şi m-am ţinut de cuvânt:

Anunțuri

5 gânduri despre „Şoc! Peştele viu din Cora mişcă

  1. Asa a venit si saracul tata cu un caras prins la undita viu… Si pestele ala a stat 2 ani la mine intr-un lighean pe balcon, hranindu-se cu mancare de pesti exotici si devenind transparent de i se vedeau oasele… Din nefericire, am plecat de acasa in weekend intr-o vara si l-am uitat in balcon, unde batea soarele infernal si i-a clocit apa. RIP Matusalem 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s