Din Raiffeisen în Iadfeissen

Raiffeisen sediul central-foto Nasa care e pe-acolo
Raiffeisen sediul central Viena-foto: Naşa care e pe-acolo

Ţi se pare că viaţa ta e prea simplă? Ţi se pare straniu că, dacă stai bine şi te gândeşti, pe tine chiar nu te doare nimic? Iată că avem soluţia pe care o aştepţi de mult timp. Există un loc unde poţi obţine cel şi mai eficient  ulcer, ulcerul minune, un ulcer cu până la 30% mai durabil. Ulcerul mult visat, fără bătăi de cap. Vino acum la Raiffeisen şi te băgăm rapid în Iadfeissen.

Viaţa mea curgea iremediabil spre o sustenabilă tihna şi ancestrală pace. Nu tu zbucium în viaţa mea, nu tu greutăţi. Aşa că am ales şi eu Raiffeisen, să mă înscriu în programul ăsta a lui Boc-la-bloc, Prima Casă. Am ales Raiffeisen că după criteriul : are firmă galbenă şi dobânda mică. Începutul relaţiei a fost mai timid. I-am adus ofiţerului de credit actele cerute. Dar mi-au zis că nu e bine, că mai trebuie să mai vin şi cu x şi cu y şi cu z, zet pe care să fie menţionat „Conform cu originalul”. I-am adus şi x, şi y,şi z. Dar încă nu era bine: y nu avea ştampila foarte clară. Adu din nou. Totuşi eram împăcat cu noua mea preocupare matinală: după ce mă trezeam- mă spălam, mă cafeleam mergeam la bancă, conştiincios, să semnez condica  şi abia apoi  îmi permiteam să dau şi pe la serviciu. Eram un etern vizitator de sucursală de bancă. După o lună de Raifaizinărit a început şi coşmarul cel adevărat. M-au anunţat sec, într-o vineri, că dacă până luni la ora „treisprezece zero zero” nu îmi găsesc o casă de cumpărat şi nu vin cu documentele,  nu mai prind „fondurile de la stat”. Adică toate drumurile mele la bancă de până atunci au fost în zadar. După un weekend în care am alergat ziua şi nu am dormit noaptea luni eram într-un notariat cu un proprietar de apartament gata să batem palma şi să duc documentele la bancă până la ora 13.00. Şi dă-i şi negociază, dă-i şi semnează La 12.45 încă nu scăpasem din notariat.  Nici la 12.49. La 12 51 eram într-un taxi trecând pe roşu.La 13.00  ofiţerul de credit era cu un dosar de zece metri în braţe şi cu un client leşinat în faţă. Ce mai: Rai curat, faissen desăvârşit.  Documente, avize, înscrieri, intabulări draci-laci. Erau toate la ea. Eram în grafic. Respiram uşurat. Aveam fonduri. La trei zile un telefon sună din din Rai. „Veniţi să luaţi lista cu documentele pe care trebuie să le mai aduceţi”. Hă???? Deci nu numai că trebuia să mai aduc documente, dar mai erau puse toate într-o listă! Când am văzut ce anume cereau să le aduc, „în maxim trei zile că altfel rămân fără fonduri”, mi-a căzut prima casă în cap: aviz de zbor de la Autoritatea Aeronautică, aprobare de la Ministerul Culturii etc etc. Dar un client adevărat al Raiffeisen nu disperă niciodată. În sfârşit, s-a întâmplat un miracol şi am reuşit ca în trei zile să vin cu un alt braţ de documente. Aveam fonduri. Mai trebuia evaluarea şi gata, scăpam. „Săptămâna asta trebuie să facem evaluarea. Ştiţi, rămânem fără fonduri”. Roagă-te de evaluator. Imploră. Amin. Gata eram în grafic. Avea fonduri. Ba nu mai aveam. Raiffeisen rămăsese fără fonduri chiar în ziua în care dosarul meu ar fi trebuit să primească aprobare afinală. Un angajat al băncii mi-a spus că se ştia de o lună că banca luase mai mulţi clienţi decât puteau duce, dar o forţă ciudată îi împingea să mai ia clienţi fără număr, fără număr. Dar acum am înţeles care era miza. Raifffeisen i-a direcţionat pe toţi cei care au rămas fără fonduri către un „credit ipotecar promoţional” de-al lor. Unul  cu o dobândă mult mai mare.   Joaca de-a Raiffeisenul  m-a costat 10 milioane de lei cât am plătit, degeaba, evaluarea plus extrasele din cartea funciară plus notariatul. În aceşti bani nu intră vapoarele de bere pe care le-am băut în acele săptămâni ca să pot adormi.

Anunțuri

Traseist bogat, cu bani de la stat

Afacerile cu statul ale deputatului PDL Florin Anghel au înflorit de când a devenit şeful Consiliului Judeţean Prahova şi au atins apogeul în mandatul de parlamentar. Firma Fibec SA, controlată de familia lui Florin Anghel a obţinut în ultimii doi ani, de când e deputat, contracte de la stat în valoare de 12,4 milioane de euro

În urmă cu jumătate de an, firma de construcţii Fibec SA a câştigat o licitaţie organizată de Primăria comunei prahovene Secăria, acolo unde edil este colegul de partid al lui Anghel, Iulian Popa. Pentru 5, 3 milioane de lei ( 1,2 milioane de euro) firma lui Anghel trebuie să  construiască un drum şi să modernizeze sistemul de alimentare cu apă din localitate. La licitaţia organizată de membri PDL şi câştigată de deputatul PDL s-a mai prezentat o singură competitoare, Hidroconstrucţia SA. Aceasta din urmă a pierdut, în ciuda faptului că a oferit un preţ mai mic decât competitorul „portocaliu”. „Că s-a dat politic? Nu ştiu cum să vă spun… Nu s-a dat politic pentru că au căzut ceilalţi. Şi vă spun sincer, ceilalţi de la  Hidroconstrucţia au oferit un preţ mai mic, dar cine vine cu subevaluare nici nu face treabă. Şi a pierdut din considerente tehnice, nu intru în amănunte că nu ştiu, dar au pierdut pe cinstite, oricum”, spune primarul comunei Secăria, Iulian Popa.(continuare)

FOTO ADEVARUL
FOTO ADEVARUL

Nem tu dorm. Un chinez şi un Cibi nez

Pe 15 martie a fost ziua ungurilor. Coincidenţă sau nu, pe 15 martie a fost şi ziua mondială a consumatorilor.  Două ştiri din aceeaşi zi: un chinez îşi distruge Lambo

rghiniul într-o piaţă publică, de ziua consumatorului. În ţara noastră, tot într-o piaţă, tot de 15 martie,  un Cibi Barna, un  Cibi nez, nu un chinez,  un  Nei-ka-Ni-meni, spânzură un Avram Iancu împăiat, producţie recentă.

Lamburghini distrus in China-foto Adevărul/AP
Lamburghini distrus in China-foto Adevărul/AP
"Teatru de papusi" unguresc/ youtube
Teatru de papusi unguresc/ sursa Youtube

Chinezul ăla cu maşina era supărat că scula lui s-a stricat  şi, după ce a dus-o  la un service, a fost reparată fix cât să nu îi pornească nici măcar ştergătoarele de parbriz, d-apăi motorul. Şi, aşa supărat cum era,  şi-a scos maşina în piaţă, a angajat nişte Gigei cu ciocane la fel şi a facut-o praf de ziua consumatorului. Dar era maşina omului, proprietate personală. Mai la vest de aista, chinezul, un Cibi-nez l-a spânzurat pe cetăţeanul Avram Iancu deţinător al funcţiei de simbol naţional. Cibinezul Barna zice că a făcut-o în semn de protest şi în spiritual libertăţii de exprimare. Păi e ca şi cum eu m-aş cocoţa pe primul Lamburghini pe care-l prind şi bang- zdrang îl fac ţăndări în semn de protest, în spiritul libertăţii de exprimare şi al solidarităţii cu proprietarul Lamburghiniului din China.

Somnul raţiunii naşte monştri. Nem tu „dorm”-ul naţiunii-doar nişte plicitsiţi.

Per a cantrario, caca maca

Am de scris un articol despre un neica deputat care la prima vedere şi-a completat ilegal declaraţia de interese. M-am dus să văd ce zice legea şi am constatat ca e, „surpriză!”, neclară. Aşa că am pus mâna pe telefon şi am sunat la anonima-obscura Agenţie Naţională pentru Integritate cu gândul că, dacă tot există,  să o şi folosesc. „Bună ziua. Sunt Cută Rică, de la ziar. Am nevoie de cineva care să mă lumineze cum e cu legea aia prost scrisă şi ambiguă şi care  nu zice nici că-că, nici că nu că-că. I-am rugat să nu mă trimită la o lege pe care cititorii mei, care sunt mai deştepţi decât juriştii lor, oricum nu o pot înţelege. ci să îmi explice limpede ca să înţeleagă şi mamaie di pi prispă care-i faza. Şi iată ce răspuns am primit: ( Am subliniat ce cred eu că vi se pare şi vouă limpede şi relevant)

Maneaua reproducerii

Statuia libertatii.Pardon. Portret: Guţă cu Zambila

Haloooo?! Cât dai zambila, şăfule?! I-auzi ce bengos e versu ăsta: „Floarea e poezia reproducerii!”. Da cine e Floarea, bre, şi câţi ani are? La cum te uiţi pervers în poza asta, pun pariu că Zambila aia are maxim 12 ani şi minim 13 copii.

În fine. Pentru că e cert că acea zambilă a fost introdusă în poză în Photoshop, mă întreb ce a fost totuşi în pumnul lui Guţă iniţial, de a aruncat acea privire perverso-duşmănoasă.

a.  Un exemplu al eternei seducţii a vieţii!Sic

b. Un Salam. Florin Salam

c.  Făclia Jocurilor Olimpice. Împrumutată.

d. Gâtu’ Zambilei

e. Un fir de Garda. Garda Financiară
PS. Oricum, e sublim să auzi un manelist folosind verbul „a reproduce” ca  un sinonim la varianta  cu f… şi prea utilizată în genul muzical. Abia aştept următoarea manea a lui Guţă:

„Tâca-laca-tâcâ-taaa,

Sunt bengos, eu bani aduce,

Tâca-laca-tâcâ-taaa,

Toate fetele le-aj reproduce”

Unde trăiesc românii

Avântul meu de a-mi lua pentru întâia oară ultima mea prima casă m-a purtat zilele astea pe miriştea agenturilor imobiliare şi a românetului jegos care vrea să îşi vândă hardughiile de neam prost la nişte preţuri de trebuie să munceşti până la venerabila vârstă de 134 de ani.  Poftiţi de râdeţi (de)comandat. La ce  îşi vinde românul cu sârg. Sincer aş vrea să se inventeze un dispozitiv care să mă atenţioneze când mă apropii la o distanţă mai mică de o sută de metri de unul din aceşti locatari.

Varianta serai. Sau porno serai:

Serai Shâgâdâm

Varianta Hawaii, confort doi sporit:

O gumă turbo, vă rog


Varianta „Cădea o vilă peste tine”. Vilă la 55 de mii de euro.

Această cambuză estevândută pe internet sub următorul anunţ ”Vânzare vilă Rahova.Trei camere.55.000 euro”.Şi începe: „Dacă vă doriţi o casă pe pământ într-o zonă fără pretenţii…”. Şi am putea continua:  într-o vilă fără pretenţii, sub un acoperiş fără pretenţii, cu o rezistenţă fără pretenţii.  Nu e suficient ca această prăvăleală să aibă semn de risc seismic ci  ar trebui să aibă şi atenţionare de risc la vânt cu o viteză peste 40 km/h.