Voi sunteţi poporul. Noi suntem pulimea

Nu am uitat. Nu am uitat sloganul, dar am uita tunde mi+am pus pancarta. Să o reîncălzesc.
Nu am uitat. Nu am uitat sloganul, dar am uitat unde mi-am pus pancarta, ca să o reîncălzesc diseară.

„Aşa vrea poporul”, se ţipă zilele astea în Parlament. În cercurile
intime ale unor partide politice există un cuvânt folosit uneori
pentru a înlocui mult mai formalul termen „popor”. Se mai spune
„pulime”. Când se întâlnesc ei, ca băieţii, la o berică rece la sediu,
printre  clefăieli de mici şi  sorbituri din halbe îi poţi auzi pe câte
unii întrebând, la mişto: „Băi, Vasile, oare pulimea va înghiţi
HG-ul? ” sau „S-o aprinde pulimea dacă dăm la vale ordonaţa?” sau (mult
mai pragmatica întrebare): „Organizăm şi noi ceva mocăciune pentru
pulime? Mici , bere, din astea? „.

 De câteva săptămâni, de fiecare dată când Parlamentul dă câte un şut
în curtea instituţiilor statului (care rămân perfect independente,
apolitice, deşi au căpătat un  mic defect: au devenit perfect  desfiinţate)  se urlă: ” Noi vrem asta! Noi suntem
aleşi de popor. Asta înseamnă că  aşa vrea poporul”. Când Ponta a călcat în
picioare hotărârile Curţii Constituţionale şi a plecat la Bruxelles,
că Ponta-i şmecher şi Ponta poate,  aţi urlat de s-a trezit şi
ADN-ul lui Vladislav I din mormânt: „Aşa vrea poporul”.  Rând pe rând
un reprezentant al vostru, ori un tractorist cu doctorat ajuns senator
ori un  doctor cu suflet de tractorist  ajuns deputat, a fost trimis
la tv să spună  răspicat:  ” Să se ducă Ponta! Ducă-se la Bruxelles.
Aşa a hotărât Parlamentul. Aşa vrea poporul”.

Iată de ce, dragi parlamentari,  în aceste zile se impun  câteva
recapitulări pentru a înţelege dacă „poporul” şi „pulimea” sunt pentru
dumneavoastră una şi aceeaşi instituţie fundamentală a statului
democratic pe nume  „cetăţeanul liber”:

1. 22 noiembrie 2009: alegătorii,  probabil pulimea, pesemne poporul, au hotărât la referendum că sunteţi prea mulţi şi au votat pentru reducerea numărului vostru la
300. Procentajul a fost zdrobitor: 77% au pus stampile pentru a mai
rări şi voi rândurile, că-i mai sănătos şi scade glicemia la buget.
Dar voi, la 3 ani de atunci, aţi strâns rândurile în loc să le
răriţi.  Acum sunteţi tot atâţia şi tot aceiaşi. Parcă puţin mai
îmbătrâniţi şi mai somnoroşi. Puturoşi. Să nu ziceţi că v-aţi gândit atunci  că ,deşi a vrut asta poporul, ar fi fost nişte şanse rezonabile să nu fi vrut  Curtea
Constituţională! Astfel întreb şi eu ca cetăţeanul
liber: în 2009, la referendum,   aşa a vrut  pulimea? Poporul?
Dictatorul? „Aşa vrea poporul”.

2. Cel mai recent barometru arată că doar 9% dintre cetăţeni au
încredere în Parlament.Adică în voi. La cât sunteţi de mulţi mă
gândesc că la chestionar au răspuns favorabil doar rudele voastre
deşi,  pe unii dintre voi, la ce rahaturi  aţi făcut,  poate că
nici părinţii voştri nu vă mai cred. Aşa că atunci când vă umflaţi
guşa urlând „Aşa vrea poporul!”, gândiţi-vă  la acest 9%. Gândiţi-vă
cu băgare de seamă. Şi taică-miu, profesor, are un procent al lui la
care se gândeşte:15%. Atât i-aţi tăiat din salariu.

3.V-aţi aşezat dosurile pe nişte scaune finuţe  în urma unor mandate
obţinute cu voinţa „poporului” în 2008. Mai exact au fost colegii
electorale unde cel mai votat candidat de către, nu-i aşa, popor a
pierdut mandatul în favoarea unuia care s-a clasat pe locul patru după
ce a primit voturi cam câte am primit eu de la colegi în
gimnaziu când am fost ales şef de clasă. Atunci, în 2008,  aşa a vrut
pulimea? Poporul? Dictatorul?  „Aşa vrea poporul”.

Peste câteva ore,  la ora 19, nişte cimpalaci vor face o plimbare pe
la Universitate. Eu fac parte dintre acei cetăţeni liberi care au
strigat în iarnă „USL-PDL, aceeaşi mizerie”. Şi eu sunt pulimea  şi vă
rog să vă opriţi până când revolta din iarnă nu devine urgia din  vară. Căci uneori şi
cimpalacii cred că  iarna nu-i ca vara.

Anunțuri

3 gânduri despre „Voi sunteţi poporul. Noi suntem pulimea

  1. De acord (si interesant scris) pana la enumerarea de motive. Clisee din presa „contra” si retele de socializare. Chiar nu realizati, nici in zilele astea „legaliste”, ca referendumul din 2009 nu implica nici o obligatie juridica pentru parlamentari? Argumentele de ordin moral nu se pun mai ales ca vorbim de parlamentari.

  2. totusi – cu riscul sa mi se citeasca, pe ascuns, toate mailurile si sa mi se asculte telefoanele – ca De! tara in care guverneaza oamenii (demos-cratos) si nu e un stat politienesc: nu mai putem face mare lucru cu lucruri pasnice – dupa ce linsam pe primiii 50, poate se mai reorienteaza clasa politica – deocamdata vorbesc si atat; sper sa ma fac si mare, candva…

    ps: scrii cu multa ura, ceea ce bine! succes!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s