Am scris, au demis

Şeful Gărzii Bucureşti, demis după o anchetă „Adevărul“

În urma articolelor despre vânzarea unei firme cu datorii de 6,7 milioane de euro unui şomer basarabean, Stelică Constantin Barna a fost demis. Foştii colegi din Garda Financiară anchetează operaţiunile financiare derulate de Stelică Constantin Barna (PDL) prin intermediul unei firme în care îşi folosea rudele drept paravan.

Şeful Gărzii Financiare Bucureşti, Stelică Constantin Barna, şi-a pierdut ieri ambele funcţii deţinute în instituţie, cea de director şi de şef de divizie, după ce „Adevărul” a dezvăluit în exclusivitate felul în care acesta  a adoptat o  metodă evazionistă pentru a scăpa de firma sa cu datorii de 6,7 milioane de euro, Anaem Exim.

Surse de la vârful Finanţelor Publice au confirmat că şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, a semnat ieri după-amiază ordinul prin care Stelică Constantin Barna a fost demis din funcţia de director al Gărzii Financiare Bucureşti, pe care o ocupa încă din mai 2009. Mai mult, Constantin va fi disponibilizat şi din funcţia de şef de divizie, pe care o ocupa în instituţia de control din Capitală. Acest ultim post urmează să fie, de altfel, desfiinţat. „Două din cele şase divizii ale Gărzii Financiare Bucureşti vor dispărea. Una dintre ele este cea condusă până acum de domnul Stelică Constantin Barna”, au explicat oficiali ai ANAF.

Basarabeanul păcălit de comisar

În urmă cu o săptămână, „Adevărul” dezvăluia cum firma de familie a comisarului Stelică Constantin Barna, Anaem Exis SRL, fusese trecută pe numele unui şomer basarabean pentru a se pierde urma unor datorii de 6,7 milioane de euro. Mutarea frauduloasă a fost posibilă după ce Stelică a aplicat o reţetă folosită de mafia preluărilor fictive de firme cu datorii.

La începutul anului, cetăţeanul basarabean Ştefan Moloşnic a fost numit asociat în societatea Anaem Exim alături de mama de 77 de ani a comisarului, Stana Constantin, şi de fratele lui, Stancu Constantin (54 de ani). Sediul social era în Ciocârlia (Ialomiţa), comuna natala a lui Stelică. Tot atunci basarabeanul a preluat şi funcţia de administrator. Acum patru luni, rudele lui Stelică au ieşit definitiv din companie, lăsându-l pe basarabean să se descurce singur cu societatea înglodată în datorii. Ştefan Moloşnic (52 de ani), locuitor al unei mahalale din orăşelul moldovean Orhei, a aflat de la jurnalişti că este patron de firmă în România. „Nu-i nimic straşnic. Ceva nu e corect aici, să plătească ei datoriile. Eu nu am semnat să intru în nici o firmă”, a reacţionat Moloşnic. (continuare)

Anunțuri

Marea hoţie a comisarului-şef

Firma lui Stelică Constantin Barna, directorul Gărzii Financiare din Capitală, a fost pasată unui şomer din Basarabia cu scopul înstrăinării unor datorii de 6,7 milioane de euro.  Firma Anaem Exim SRL, deţinută de comisarul-şef al Gărzii Financiare Bucureşti a fost „vândută“ după ce iniţial a trecut şi în proprietatea mamei sale Stana Constantin (77 de ani).

Metodele aplicate de evazioniştii pe care chiar Stelică Constantin Barna ar trebui să-i prindă au fost folosite cu succes de el însuşi, pentru a se pierde urma datoriilor de 6, 7 milioane de euro pe care societatea comsarului-şef o înregistrase la ultimul bilanţ. Barna a respectat întocmai reţeta brevetată de mafia preluărilor ilegale de firme cu datorii.(continuare)

Mafia arabă spăla banii mafiei din port

Zeci de firme ale mafiei arabe îşi au sediile într-un depozit la marginea Bucureştiului. Arabi „racordaţi“ la gruparea „Containerul“ au vândut între ei firme fictive cu milioane de euro. Spălările de bani se făceau în curtea grupărilor conduse de Baaklini şi Awdi.

Alex Nedea

Mafia porturilor constănţene, condusă de fostul director al Direcţiei Portuare Constanţa Eugen Bogatu (45 de ani) şi protejată de senatorul PDL Mircea Banias (45 de ani) şi secretarul general de la Interne, Laurenţiu Mironescu (43 de ani), are legături cu mafia arabă, reprezentată de libanezul Said Baaklini (46 de ani). Acesta din urmă a fost arestat acum jumătate de an, după ce a încercat să prejudicieze statul român cu ajutorul lui Bogatu, prin returnări ilegale de TVA în dosarul UCM Reşiţa.

Conform rechizitoriului fostul director al Direcţiei Portuare Constanţa, Eugen Bogatu, nu făcea decât să respecte ordinele date de Baaklini. Există piste care arată că zeci de milioane de euro, provenite şi din tunurile vamale, erau preluate în conturile mafiei arabe şi spălaţi de Said Baaklini şi partenerul său de afaceri Hassan Awdi (46 de ani). Cel din urmă este cunoscut şi ca groparul firmei de difuzare a presei, Rodipet. Banii erau spălaţi printr-o serie de firme-fantomă cu sediul pe un  câmp de la marginea Capitalei.

Internet-cafÉ, în câmp, dar scump

Bucureşti, Şoseaua de centură. Un câmp dezolant: nori groşi de praf plutesc prin atmosferă înainte de a se aşterne domol pe pătura de deşeuri de lângă asfalt. Conform evidenţelor Ministerului de Finanţe, aici ar trebui să fie sediul unuia din cele mai luxoase  internet-café-uri din lume. A fost cumpărat, în 2008, cu ameţitoarea sumă de  23 de milioane de lei (5,6 milioane de euro).

În realitate, nu e deloc cel mai potrivit loc să-ţi bei cafeaua şi să îţi verifici e-mailul. În mijlocul acestui pustiu, răsare un depozit înconjurat de garduri înalte. Aici e cartierul general al mafiei arabe, sediu a zeci de firme-fantomă care bântuie de ani buni economia naţională. Povestea internet-café-ului fantomă începe acum patru ani, iar pe traseu apar numele grele din lume caracatiţei arabe, cu tentaculele întinse la vârful clasei politice româneşti: Hassan Awdi, patronul falimentatului Rodipet, şi Said Baaklini, prins acum câteva luni că încerca să păcălească statul român cu 60 de milioane de euro, printr-o returnare ilegală de TVA. (continuarea in Adevarul)

Efectul de lobby: un eurodeputat trece de la aur la cianuri

În 2007, Adina Vălean trimitea scrisori la forurile europene cerând interzicerea folosirii cianurilor la Roşia Montană, iar în 2010 prezida dezbateri la Bruxelles despre rolul benefic al acestora. Seminarul de la Bruxelles, prin care Adina Vălean sprijinea proiectul Roşia Montană, a fost ţinut în parteneriat cu  Gold Corporation, iar europenilor li s-au oferit doar opinii procianuri.

În 2007 era unul dintre cei mai virulenţi opozanţi ai proiectului, chiar în Parlamentul European. Doi ani mai târziu devenea susţinător activ al aceluiaşi proiect pe care înainte îl considera toxic şi periculos. Atitudinea europarlamentarului este cu atât mai suspectă cu cât ea deţinea în Parlamentul European atribuţii în două domenii-cheie pentru viitorul de la Roşia Montană: era atât membru în Comisia pentru industrie, cercetare şi energie, dar şi membru supleant în Comisia pentru mediu.

2007 „Cianurile, cele mai toxice…”

La sfârşitul lunii septembrie 2007, la nouă luni de la intrarea României în Uniunea Europeană, un grup de tineri europarlamentari români făcuse cărare pe la toate forurile europene pentru a-şi exprima îngrijorarea cu privire la viitorul mineritului pe bază de cianuri, substanţă pe care o calificau drept „una dintre cele mai toxice, care distruge microorganismele şi trece nemodificată în apele subterane”.

Chiar dacă în ţară făceau parte din partide care se răfuiau oriunde se prindeau, PNL şi PSD se aliaseră în Parlamentul European pentru un scop comun: interzicerea exploatării miniere de la Roşia Montană. Daciana Sârbu de la PSD şi Adina Vălean de la PNL semnaseră împreună „Declaraţia scrisă  privind interzicerea folosirii tehnologiei bazate pe cianuri în exploatarea minieră”. Documentul, înregistrat la Bruxelles cu numărul 0085/2007, a fost trimis la Comisia Europeană, la Consiliul Europei şi la toate cele 27 de parlamente ale statelor membre.(continuare)